M-am intalnit cu Iarna la Predeal...
Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe Caraiman...
Calatoream spre tara unde cresc
Smochine, portocale si lamai...
Eram intr-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus,
Un vag susur de samovar rusesc...
Si-am coborat in gara, pe peron,
Sa schimb cu Iarna cateva cuvinte...
Venea din Nord,Venea din Rosmersholm —
Din patria lui Ibsen si Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare
Si caldura,
Infriguratii cer... Literatura...
Si m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decat in tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamai,
Si din compartimentul meu de clasa I
M-am coborat ca un copil cuminte
Si m-am intors cu Iarna-n Bucuresti...
O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare esti,Ce buna esti,Ce calda esti!...
(De vorba cu iarna- Ion Minulescu)
P.S.Imi doresc ca la batranete, cand voi fi doar o babuta ochelarista, ciudata si putin nebuna(sau mai mult...), sa ma intorc ACASA!!!!Acasa, la Azuga...in cabanuta cu semineu si blana de urs....sa sorb un pahar de vin rosu impreuna cu prietenii care vor mai trai atunci (Andreea T. & Irene sunt convinsa ca pentru nimic in lume nu vreti sa pierdeti asta!)...
2 comentarii:
nu stiu daca vreu sa mai traiesc pana atunci cand voi deveni fichi.nush,desi atmosfera ar fi...
stai ca mi-am amintit!cum era vremea cand ai venit tu si cum a fost cand ai plecat ?!mai frumos ii asa!stii de cand o asteptam?stie si ea cat de mult o iubesc dar tu stii ??????????
Trimiteți un comentariu