vineri, 29 mai 2009

VINERI - POEZIE SI MUZICA PE PAINE!


Avem un fel de leapsha...pentru toti iubitorii poeziei.Gandul a pornit de la Cristian , Geanina si poate de la noi toti odata!
As completa doar ca pentru mine poezia , alaturi de muzica este the best!
So....va fi poezie si muzica pe paine!

Ploaie în luna lui Marte

"Ploua infernal,
si noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Peretii odaii erau
nelinistiti, sub desene în creta.
Sufletele noastre dansau
nevazute-ntr-o lume concreta.

O să te ploua pe aripi, spuneai,
ploua cu globuri pe glob si prin vreme.
Nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei,
mie-mi ploua zborul, cu pene.

Si mă-naltam. Si nu mai stiam unde-mi
lasasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urma: raspunde-mi, raspunde-mi,
cine-s mai frumosi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca,
si noi ne iubeam prin mansarde.
N-as mai fi vrut să se sfirseasca
niciodata-acea luna-a lui Marte."



9 comentarii:

Geanina Codita spunea...

Multumesc,draga mea! Sunt convinsa ca foarte multi isi vor indrepta gandul catre poezie, avem nevoie de acesta hrana spirituala. Iar poezia poatata de tine e incredibil de frumoasa. O seara de vis si poezie!

Cristian Lisandru spunea...

Superbă poezie, superbă muzica! Eu am preluat leapşa de la Andi Bob!

Mugur spunea...

Minunata poezia! Se potriveste atat de frumos cu vremea de afara. Imi place ploaia.

mihaella spunea...

si aici ploua infernal....

gabriela spunea...

o poezie minunata,pentru a face aceasta zi urata sa devina frumoasa

Paul spunea...

Sa ne lasam trupul biciuit de valtoarea ploii pana ne-om vedea pielea unsa de-a ei licoare si-apoi ne-om lasa bratele-n voie sa alunece peste ce-or vrea ele pana cand inclestarea dragostei le va tine priponite-n pielea uda, aducand astfel, trupurile plesnite de dorinta, unul langa altul, patrunzandu-si extazul precum o biruinta.
Si ne-om lasa in voie buzele sa-si caute sfarcul iubirii desavarsite prin "mansarde".

mmary spunea...

Trebuie sa-ti multumim "tartoras" deoarece,acum "sufletele noastre,cu aripile-nrourate,danseaza-ntr-o lume concreta" printre picaturile de cristal ale prieteniei...pe ritmurile acestei minunate melodii,pe buzele mele,in irisul ochilor mei,s-a intiparit,venind dinauntru ,un dor ,ca un neastampar,ca o tresarire a tuturor infometarilor din mine care stiga,care sopteste suav :iubirea...vreau sa iubesc IUBIREA...

mmary spunea...

*care striga,care sopteste suav: iubirea...vreau sa iubesc IUBIREA....:)

elena marin-alexe spunea...

Ploua infernal, ploaie cu spume,siroaie, la mine, aseara, lumina a fost intrerupta , iar eu la scancirea lumanarii scriam de zor versuri .Poezia e splendida, iar noi oamenii fara poezie, am fi cu sufletul uscat, ca un pamant crapat, bulgaros, suspinand dupa un strop de picatura divina. Traiasca ploaia!
Traiasca poezia! O zi placuta!